Când am plecat spre biserică azi, un cuvânt al predicii de la radio mi-a adus aminte de cartea Demonii de Feodor Dostoievski.
Spunea părintele că marele scriitor rus asemănă pe oameni cu porcii și cum au intrat demonii în porci așa intră și în oameni. Și așa este.
Un astfel de pasaj vizionar îl are și în cartea Crimă Și Pedeapsă.
Dar, conexiunea pe care o fac privind în zilele noastre ce se întâmplă este reprezentată de către propaganda oficială – care este că un iureș de draci lătrători.
Această propaganda intră în oameni. În principal în cei care nu-și au păzite porțile sufletului și ale minții.
Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric.
De va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat; iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat.” (Matei 6, 22-23)
Cea mai incultă babă, dar cu evlavie la Maica Domnului va simți pe lupul înțelegător de la distanță și nu-i va accepta oferta.
Baba are discernământ. Premianții noștrii cu zeci de diplome, cu facultăți și cu romgleza la zi, vor spune că baba este medievală – poporul este medieval.
Singurul adevăr e ăla al nou-normalismului. Cel lipit pe toate gardurile.
„O babă murdară pe picioare, care stă în faţa icoanei Maicii Domnului în biserică, faţă de un laureat al premiului Nobel ateu: baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare aşa, dihor“ (Petre Ţuţea)
Deci degeaba avem mii de intelectuali cu facultăți terminate – aceștia nu pot să distingă glasul lupului, de glasul mamei, de glasul păstorului cel bun.
1. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar.2. Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor.3. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul lui, şi oile sale le cheamă pe nume şi le mână afară.4. Şi când le scoate afară pe toate ale sale, merge înaintea lor, şi oile merg după el, căci cunosc glasul lui.5. Iar după un străin, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul lui.6. Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înţeles ce înseamnă cuvintele Lui.
Cine crede glasul guvernanților? Cine crede glasul propagandistilor?
70-90% dintr români nu-l cred!
Iar cei care cred glasul ba mieros (cu aromă de mici și muștar și festivaluri gen Untold), ba înfricoșător (cu girofaruri, amenzi și abuzuri) ce sfârșit vor avea?
Precum turma porcilor, se vor arunca în mare.
Nu trebuie să cedăm nici pentru mici și muștar (că de aia au făcut doctorii 14 ani școală să vândă seruri pe mici și muștar – Pr. Calistrat) și nici la amenințări.
Parcă fascinul era un drept… Ce drept este ăsta care ți se impune cu bocancul?
În mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă. Pr. Arsenie Boca.
Marxismul de toate felurile este în floare – a intrat în oameni precum a profețit Dostoievski.
Dar aceasta ideologie ucigașă de suflete nu este o idee simpla fara viață – ea este purtata mai departe de duhuri necurate.
Pomul bun după roade se cunoaște.
Ce roade au dat până acum măsurile luate? Până când mai credem minciuna?
Toți cei care conștientizează că omul este mai mult decât materie și viața de pe pământ este doar o etapă, toți aceștia privesc strâmb propaganda.
Și bine fac. Doar că dracul are metode: și cu “frumosul” și cu urâtul, caută să intre în noi.
Sa nu-l lăsăm. Avem rugăciunea, avem pocăință și tainele Bisericii.
Văzând minunea – demonizatul este vindecat deși era legat cu lanțuri grele iar porcii se aruncă în mare – serul magic nu e atât de magic precum era în reclamă, ba și cu efecte adverse aducătoare de moarte, noi ce facem?
Strigăm, pleacă Iisuse de la noi, sau mergem sa spunem oamenilor cât bine ne-a făcut Hristos?
Problema zilelor noastre este complexă – necesită fapte și rugăciune.
Acestea două împletite, ne vor scăpa de toate legiunile.
P.s. oamenii care au crezut diverselor propagande diabolice acum le regretă, dar prea târziu. Câți au crezut comunismului și au ajuns in lagăre? Câți au tot crezut politicienilor și “noii clase politice” iar acum regreta?
1.Aşa zice Domnul: “Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul.6. Acela va fi ca ierburile pustiului şi nu va vedea când va veni binele, ci va locui în locurile arse ale pustiului, în pământ neroditor şi nelocuit.7. Binecuvântat fie omul care nădăjduieşte în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul,8. Deoarece acesta va fi ca pomul sădit lângă ape, care-şi întinde rădăcinile pe lângă râu şi nu ştie când vine arşiţa; frunzele lui sunt verzi, la timp de secetă nu se teme şi nu încetează a rodi.
Cum spune părintele Sfânt Sofronie Saharov: omul trebuie sa fie Hristo-Centric – precum albina se învârte în jurul florii, așa și omul trebuie sa se învârtă in jurul lui Hristos. Atunci vom avea lumina sa “vedem” duhurile, să distingem răul de bine, să nu credem propagandei și să nu sfârșim ca porcii.
Una este să te arunci tu în mare, alta este să te răstignească porcii. O cale este mântuitoare, iar alta pierzătoare de suflet.
P.p.s. opusul propagandei oficiale, este revolta exagerată cu efecte de blamare și jignire. Trebuie sa fim iertători cu aproapele și înțelegători.
Cine crede că stă să ia aminte sa nu cadă.
Cei care cred minciunile guvernamentale nu trebuie blamați, ci trebuie compătimiți. Dacă nu avem o reală compătimire, mai bine tăcem din gura, pentru că vom mări dezbinarea dintre oameni.
Calea de mijloc este aurită.
Cum spune Sfântul Paisie Aghioritul – diavolul nu te trage în stânga sau in dreapta, ci te împinge spre partea spre care înclini – te face fanatic (om care crede în ceva, dar fără dragoste și discernământ).
1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
Eu Sunt De Vina 